1 2 4 5 6 7 9 10

Ideea oamenilor despre Dumnezeu este doar o reflectie amplificata, decorata- a ideii pe care o au despre om. Astfel chinezii isi vor inchipui un Dumnezeu care sa le semene; negrii vor avea un Dumnezeu cu totul diferit fata de cel al hindusilor. Dumnezeu este unul, deoarece realitatea este una. Daca Dumnezeu este sinonim cu realitatea, atunci nu pot exista mai multe existente- doar una singura. In momentul in care incepi sa te gandesti la Dumnezeu in termeni antropocentrici, deja ti-ai facut o anumita imagine – si aceasta nu este decat o jucarie pe care o vei putea venera, careia i te poti inchina si ruga. Este o stupiditate! Dumnezeu nu poate fi parte din creatia omului, dimpotriva omul este parte din creatia lui Dumnezeu. Biblia spune: Dumnezeu a creat omul dupa chipul si asemanarea sa. Insa s-a intamplat exact invers: noi l-am inventat pe Dumnezeu dupa propiile noastre imagini. Si fiecare se cearta care are dreptate. Iar pentru ei nu este important care concept este corect, ci al cui concept este corect. Oamenii au nevoie de cineva de care sa depinda, de o figura materna sau paterna. In numele lui Dumnezeu, oamenii nu il cauta pe Dumnezeu, ci doar scuze prin care sa isi motiveze dependenta lor, sa nu mai arate ca o sclavie ci ca o spiritualitate. Existenţa e o realitate. Dumnezeu e o ficţiune.

Existenţa nu e produsă de tine – Dumnezeu da. De-asta există o singură existenţă, dar mai mulţi Dumnezei. Fiecare după nevoile lui, după suferinţele lui, după aşteptările lui, creează un Dumnezeu sau acceptă o credinţă deja existentă despre Dumnezeu. Dumnezeu este o mare consolare, dar nu este un panaceu, o vindecare. Toate religiile lumii te învaţă despre Dumnezeu ca fiind separat, detasat de tine. Dumnezeu este pentru cei inconstienti, care sunt ignoranti din perspectiva conştiinţei. E un fel de jucărie; oamenii ignoranti au nevoie de ea. Şi în momentul în care spun că este o jucarie, spun de fapt că depinde de tine ce îl faci să fie – să arate ca un batran pe un tron deasupra norilor sau ca un elefant cu 100 de mâini, este creaţia ta… Oamenii aveau nevoie de el; oamenii aveau nevoie de un protector. În imensitatea universului, un om se simte atât de singur, atât de mic. Vastitatea îl cutremura. Dumnezeu a fost efortul omului de a conferi existenţei o personalitate. Apoi a devenit Dumnezeu Tatal. Abia atunci poţi să ai o relaţie cu el. Poţi chiar să fii împotriva lui, dar cel putin e cineva faţă de care poţi să fii pro sau contra; este cineva care poate fi mai mare ca tine, care te poate proteja, care îţi garantează ceva. Dumnezeu există pentru că tu nu eşti conştient de tine însuţi. Dumnezeu există pentru că nu ai atins centrul fiinţei tale. În momentul în care te cunoşti cu adevărat, nu mai există nici Dumnezeu, nici nevoia de el. Eu susţin complet ce spunea Friedrich Nietzsche: “Dumnezeu a murit.” Cea de-a doua parte a frazei spuse de Nietzsche este chiar mai semnificativă: “Dumnezeu a murit şi omul este acum liber.” Această parte nu s-a bucurat de prea multă atenţie din partea filozofilor, a misticilor, a psihologilor, însă această parte este cea mai importantă; prima parte nu înseamnă prea mult. De fapt, prima parte este greşită. Dumnezeu nu poate muri – ficţiunile nu mor. În momentul în care ştii că sunt ficţiuni, nu se pune problema ca ele să moară. Aşa cum nu s-au născut, nu vor muri. Dar i-a fost acordata multă importanţă de către teologi, deoarece s-au temut: “Ăsta e un sacrilegiu, să spui oamenilor că Dumnezeu a murit. Asta înseamnă că acum nu mai e nevoie de nici o religie.”S-au temut pentru propria lor afacere. Dar au uitat cea de-a doua parte, care este mult mai importantă şi are semnificaţii cu mult mai semnificative. Înseamnă că Dumnezeu era ceva ce lega, ce te dădea înapoi, ceva de care te temeai. Dumnezeu nu a fost o comoară, ci o greutate infinită, imensă, asupra inimii şi creşterii tale.

Dumnezeu nu exista fiindca Dumnezeu este insasi existenta. Prin faptul ca omul a devenit dependent de tot felul de sisteme de credinta ramane adormit, insasi acest fapt reprezinta bariera care impiedica intalnirea dintre om si Dumnezeu. Hakim Sanai spune:” Atunci cand vei iesi din Salas si Viata, atunci, prin Dumnezeu il vei vedea pe Dumnezeu”. Este nevoie de o metanoia, o intoarcere de 180 de grade pentru ca omul sa revina in propria lui fiinta. Pana acum a fost mereu plasat in exterior, insa omul are posibilitatea de a patrunde in propria lui fiinta, si de a descoperii pe Dumnezeul launtric. Dumnezeu nu este ceva pe care sa il poti gasi pe marginea drumului; Dumnezeu este dezvoltarea ta finala. Dumnezeu nu poate fi gasit nicaieri, tu trebuie sa devii Dumnezeu. De fapt tu chiar esti Dumnezeu doar trebuie sa iti redescoperi adevarata realitate.

Iisus a spus: “Nu e scris in Legea voastra ca Eu am zis: Dumnezei sunteti?”

Dumnezeu este cel care respira in tine, iti curge prin sange, este carnea si oasele tale, este esenta ta. Atunci cand vei intelege ca tu si Dumnezeu una sunteti, atunci vei sti ca Dumnezeu exista, insa acela va fi un Dumnezeu complet diferit.El nu mai este o figura materna sau paterna. Nu este o persoana, ci o prezenta care curge in intregul cosmos, este parfumul universului, imbatate cu el!

  1. fiecare il vede pe Dumnezeu diferit pentru ca fiecare isi proiecteaza asteptarile sale asupra lui, si astfel, fiecare are o parere despre cum ar trebui sa fie Dumnezeu, pe care apoi o sustine si o venereaza. insa Divinitatea nu va fi niciodata ce o va face omul sa fie, ea este existenta in sine, creatia in sine, ea este totul si in ea exista totul.

  2. Adelina Coef says:

    Pentru fiecare dintre noi Dumnezeu a fost intruchipat intr-un anumit fel, a avut un anumit rol in viata noastra, insa niciodata el nu a fost inteles ca fiind chipul si asemanarea noastra.El a fost tot timpul perceput ca fiind in afara noastra, deoarece oamenii au nevoie de un lider, vor sa stie ca cineva , undeva ii va proteja si ca exista intotdeauna cineva vinovat pentru toate “relele” din viata lor.In acest fel, oamenii nu sunt nevoiti sa isi asume responsabilitatea pentru alegerile pe care le fac.In momentul in care vom constientiza ca Dumnezeu este una cu noi, doar atunci ne vom putea uita in oglinda si il vom recunoaste!

  3. AnyOne says:

    Biblie:“Oamenii au inceput sa cheme Numele Domnului“

    In Vechile Traditii,simbolismul si folosirea Numelui divin erau considerate enorm de importante, datorita faptului ca niciun lucru nu exista decat in masura in care ii este pronuntat Numele. Poemul Creatiei la Asiro – babilonieni incepe astfel:“Pe cand, sus, cerul nu era numit, Si nici jos, pamantul n-avea nume, Niciun nume nu fusese dat…“ In acest pasaj se face pentru prima data referire la Numele Domnului, dar daca Domnul nu avea pana acum un Nume sau daca acest Nume era necunoscut oamenilor, atunci ne intrebam cui anume se adresau acestia?! Potrivit Kabbalah, primul Nume al Domnului este cel al sephirotului Kether, Coroana si anume “Ehieh“, care inseamna “Cel care este“. Cuvantul “Ehieh“ se scrie, de cele mai multe ori, cu ajutorul unei singure litere “iod“, iar in acest caz, Numele Ehieh inseamna Eu.
    Ehieh este deci, primul Nume divin, reprezentat de Seraphimi si de aici, din Kether, se da in mod liber, Numele de fiinta, tuturor celor existente in intregul univers.
    In concluzie, chemand Numele Domnului, oamenii incep sa spune “Eu“.Nu afirm ca Eul ar fi Dumnezeu, ci doar ca este de aceeasi natura si fiinta cu divinitatea.Daca luam o picatura de apa din ocean, nu spun ca picatura este oceanul, ci spun ca picatura este de aceeasi substanta sau esenta cu oceanul. Omul poate gasi in sine ceva divin, pentru ca fiinta sa primordiala este preluata din divinitate.Fiinta propriu-zisa a Eului este independenta de orice lucru exterior si de aceea, numele sau, doar tu il poti exprima.Steiner spunea:
    “Dumnezeu care locuieste in om, vorbeste atunci cand Eul se recunoaste pe Sine“.

  4. Anonymous says:

    Lemele lui Pascal:
    Crezi si nu exista,n-ai pierdut nimic.
    Nu crezi si exista,ai pierdut totul.
    Crezi si exista,ai castigat totul.

  5. calin merge says:

    Daca lumea spune ca exista doar un singur Dumnezeu, ei s-au contrazis cu ei insisi, deoarece daca exista doar un Dumnezeu sau cel putin asa sustine o lume intreaga, atunci de ce este nevoie de atatea religii ?! Asta arata drept dovada ca ei vor sa-L schimbe pe Dumnezeu. Fiecare dupa regulile lor, religiile lor. Dumnezeu se afla in noi toti,in tot, Dumnezeu este TOT. Noi toti suntem ceea ce credem ca se afla in exteriorul nostru, care de fapt se afla in centrul fiintei noastre. Cand vom invata sa ne detasam de toate ”lucrurile” ce ne complica viata, care tot noi le complicam, si ajungem la un alt nivel de constinta pentru a ne descoperi pe noi insine, atunci se va produce o schimbaremajora in vietiile noastre. Vom deveni o individualitate, nu va mai trebui sa depindem de altii.

Lasa un comentariu