1 2 4 5 6 7 9 10

Frumusetea este ceva salbatic, frumusetea nu este niciodata ceva civilizat. In momentul cand civilizezi frumusetea, ea devine urata. Nu exista vreo modalitatea prin care sa poti civiliza frumusetea. Ea face parte din natura, iar natura are o frumusete spontana. Acesta este motivul pentru care plantele si animalele sunt frumoase. Numai omul se urateste, si dilema se naste din faptul ca numai omul incearca sa fie frumos. Un lucru este cert: cel care incearca sa fie frumos, si-a acceptat inferioritatea, uratenia, inutilitatea. Acum incearca sa o ascunda, sa o acopere.

Cineva a venit odata la Chuang Tsu si i-a povestit de un om din oras, condamnandu-l in o mie si unul de feluri: este un pacatos, un om foarte rau, un hot… Chuang Tsu l-a ascultat, dupa care i-a spus: bine, dar canta foarte frumos la flaut.

La Chuang Tsu a venit apoi un alt vizitator, care s-a apucat sa-i vorbeasca de acelasi personaj din oras, primul vizitator fiind si el de fata: “Cutare canta foarte frumos la flaut”. “Da, dar este un hot”, l-a contrazis Chuang Tsu. Cei doi vizitatori contrariati l-au intrebat: